În calitate de raportor pentru noua strategie europeană în domeniului patrimoniului cultural dar și pentru documentul care a pus bazele legale ale AEPC 2018, Mircea Diaconu s-a adresat Parlamentului European, în cadrul întâlnirii plenare care a avut loc săptămâna trecută la Strasbourg, cerându-le colegilor săi să se implice în desfășurarea acţiunilor pe parcursul AEPC atât la nivel european, cât și în statele din care provin.
„Dacă există o problemă, o falie, atunci aceea este ruptura dintre instituțiile europene și cetățean. Cei care pot micșora această falie cel mai bine sunt chiar membrii Parlamentului, iar acest An European al Patrimoniului este un instrument grozav în realizarea coeziunii sociale și politice la nivelul Uniunii Europene. E timpul să nu mai ținem cultura doar «la butonieră», ci să ȋi dăm locul pe care și-l merită: pe agenda politică, ȋn alocările bugetare și ȋn viețile noastre”, a declarat Mircea Diaconu.
Despre criza existenţială a Uniunii Europene a vorbit și Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, care a arătat că, în aceste momente decisive pentru istoria Uniunii, cultura și patrimoniul trebuie să rămână pilonul existenţei sale, acestea constituindu-se în elementul care poate da sens proiectului european.
„Pentru noi, cei care creionăm politica culturală, acest An European dedicat patrimoniului cultural este o ocazie unică de a analiza felul ȋn care facem lucrurile: ȋncepând cu politica culturală europeană, pană la recomandările pe care le facem Statelor Membre, la programele europene care sprijină sectorul cultural și la strategiile de viitor. Deja trebuie să pregătim programele care vor ȋncepe după 2020 și concluziile trase ȋn urma acestui An ar trebui să se regăsească ȋn noua generație de programe”, a adăugat Mircea Diaconu.
Prima întrunire plenară din acest an a Parlamentului European a reiterat angajamentul instituţiilor europene faţă de Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 și a semnalat posibile schimbări importante în agenda politică a Uniunii Europene pe termen scurt și mediu, cultura având șanse mari de a deveni, pentru prima dată în istoria Uniunii, o prioritate reală pentru Bruxelles în realizarea coeziunii sociale, a dezvoltării economice și a politicii externe a UE, sub forma diplomaţiei culturale.
Lasa un raspuns