Deputații AUR de Suceava, Florin Pușcașu și Dorel Acatrinei, i-au transmis o interpelare premierului Nicolae Ciucă privind soluțiile concrete la facturile de gaz și energie.
Aceștia au precizat că România, unul dintre puținele state care-și poate asigura independența energetică din resursele proprii, având posibilitatea să mai și vândă, a ajuns să aibă cele mai mari prețuri la gaze, benzină și motorină, ceea ce se va reflecta în economie.
România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică/reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani, avertizează analistul Cristian Socol.
Cei doi deputați au mai precizat că economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut, iar creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă. România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021. In acest an, presiunile bugetare vor atinge un nivel fără precedent, iar criza socială va acumula tensiuni, inclusiv pe fondul exploziei preţurilor la utilităţi. Şocul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale este atât de puternic încât va provoca o recesiune mai puternică decât cea trăită de România în perioadele de criză. Este mai puternic decât orice şoc de natură financiară, consideră Cristian Socol, adăugând că şocul creşterii preţurilor la energie va lovi mai puternic decât şocul cauzat de virusul pandemic.
Dacă nu se iau măsuri radicale şi urgente privind intervenţia publică /reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, din aprilie 2022 – aşa cum prevede Directiva 944 a Parlamentului şi a Consiliului European din 5 iunie 2019, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani. Deprecierea dramatică a puterii de cumpărare va fi însoţită de greve şi tulburări sociale zilnice. Se va intra în cercul vicios al morţii economice (reducerea activităţii, PIB mai mic, venituri mai reduse, austeritate, cerere mai mică….ş.a.).
Prețul energiei și a gazelor a explodat, cu consecințe grave asupra cetățenilor români și a economiei noastre. Astfel, cuplarea prețului din producția internă de gaze la prețul bursei de la Viena fără stabilirea unui mecanism clar de protecție a economiei românești și a românilor, expune România în prag de sezon rece la o creștere a facturilor ce nu poate fi suportată de consumatori.
Cîtă vreme nu se intervine asupra mecanismelor prezentate mai sus care distorsionează piața energiei și cîtă vreme nu se găsesc soluții pentru exploatarea gazului românesc, românii sunt condamnați la sărăcie.
„Față de această situație propunem următoarele măsuri pe termen scurt:
- Eliminarea exceptării beneficiarilor OUG 81/2019 de la plafonarea prețului energiei electrice, potrivit OUG nr. 118/2021, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 3/2022 si plafonarea pretului la maxim 700 lei/MWh.
- 2. Elaborarea unui set de reguli privind acordarea ajutoarelor de stat similare cu cele din Cadrul Temporar pentru Masuri de Ajutor de Stat stabilite la nivel european în vederea atenuării efectelor pandemiei de COVID-19, pentru a permite statelor membre să reacționeze rapid la presiunile foarte ridicate asupra pieței:
– Prevederile privind ajutoarele posibil de acordat trebuie sa ofere statelor membre posibilitatea de a lua rapid măsuri pentru a contracara impactul preturilor ridicate la energie asupra consumatorilor si companiilor la socurile preturilor din piata de energie. Aceste noi masuri de acordare a unor ajutoare trebuie sa fie suplimentare fata de cele prevazute deja de normele pentru Clima, Energie si Mediu sau pentru Sistemul European de Tranzactionare a Emisiilor, intrucat situatia cu care ne confruntam in prezent arata ca aceste masuri sunt insuficiente. Sursa acestor compensări acordate ar trebui sa fie de la bugetele nationale pentru moment iar după ce Sistemul European de Tranzactionare a Emisiilor este finalizat, sursa va fi din veniturilor Statelor Membre obtinute din licitarea certificatelor de emisii.
– Normele privind acordarea de ajutoare ar trebui, de asemenea, să seteze cadrul necesar pentru aprobarea rapida de anulări/reduceri de taxe (cum ar fi, de exemplu, TVA-ul) si accize la electricitate pentru consumatori.
- 3. Introducerea unor reglementari ferme referitoare la penalizarea distribuitorilor de energie care comit abuzuri (de exemplu prin emiterea de facturi incorect fundamentate). Introducerea unor amenzi calculate ca si procent din cifra de afaceri. Există cadrul legal, fiind utilizat de catre Consiliul Concurentei în diverse domenii (cum ar fi industria cimentului), iar astfel de sanctiuni au avut impact in reglementarea pietei.
- În România, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), se tranzacţionează între 35% şi 45% din producţia totala de energie a Romaniei, fapt care nu se regaseste in nici una dintre celelalte tari din Uniunea Europeana (acest cuantum al tranzactiilor fiind cuprins intre 5 si 10%). Faptul că se tranzacţionează atât de multă energie pe PZU, arata foarte explicit faptul că intermediarul de energie cumpără de la producător cu 500 de lei, după aceea se duce pe alte platforme şi vrea să o vândă consumatorilor la 1.000 de lei, 1.500 de lei, 2.000 de lei, sau chiar 2.500 de lei (în anumite perioade din luna decembrie 2021).
Luați măsuri ca acesti intermediari (acesti „baieti destepti” din energie) sa nu mai aibă posibilitatea de a achizitiona decat un procent de maximum 10% din totalul productiei unui operator (Hidroelectrica / Nuclearelectrica).
- Modificarea cadrului de reglementare astfel încât să fie definit un maxim de adaos comercial pe care intermediarii sa il poată aplica prețului de cumpărare de la producători. O astfel de masură ar fi conexa cu plafonarea preturilor si nu ar putea fi considerata ca si o ingerinta în mediul concurențial intr-o piata reglementată deoarece acesti intermediari ar putea tranzactiona doar 10% din totalul productiei.
- Modificarea prin ordonanță de urgență a legislației care guvernează piața de energie pentru a permite funcționalitatea „Pieței de energie electrica pentru clienți finali mari (PMC)”, respectiv alocarea de catre producătorii de energie a unei cote obligatorie de energie pe aceasta platforma, astfel încât sa fie vândute pachete de energie pentru consumatorii industriali;
Față de această situație vă adresăm următoarea interpelare:
-
Care dintre soluțiile AUR le veți aplica în următoarea perioadă și care sunt soluțiile pe care le aveți în vedere pentru protejarea românilor și a IMM-urilor?”, se arată în interpelarea parlamentarilor AUR de Suceava.
Lasa un raspuns