Din interacţiunea dintre text şi cititor decurge felul în care textele sunt receptate în procesul lecturii, interpretarea având ca sarcină descifrarea, elucidarea sensului/sensurilor posibile pe care le pune la dispoziţie textul, iar acest demers nu poate fi niciodată complet, ci întotdeauna doar parţial. Mereu pare să fie posibilă încă o interpretare, mereu e loc de o nouă sugestie, mereu sensul pare să scape unei interpretări definitive. Aşa că relectura este întotdeauna necesară pentru a pătrunde în profunzimea textelor. Abordarea textelor din diferite perspective nu este doar atractivă ci chiar benefică în sesizarea complexităţii mesajelor transmise şi, nu în ultimul rând, odată cu timpul evoluează şi preferinţele noastre, gusturile, experienţa de viaţă , perspectiva asupra oamenilor şi a vieţii, implicit şi modul de a „citi” un text, atitudinea faţă de lectură.
Lectura poate influenţa în mod fundamental perceperea acestora deoarece ne formăm nu numai o imagine de sine, ci, prin aceasta, şi o viziune despre lume. Eul real este rezultatul imediat al experienţelor sociale şi culturale pe care cititorul le-a trăit. Eul viitor – care se poate dezvălui prin lectură – include aspiraţiile, motivaţiile şi scopurile viitoare ale lectorului. Eul viitor este cel care poate fi atins, pentru care merită să luptăm şi să ne mobilizăm. Rolul ego-întrebărilor este iarăși important: „ce pot să fac?”, „ce voi deveni?”, „cu ce mă pot lăuda?”, „ce trebuie să îmbunătăţesc?”. Eul ideal este diferit de Eul viitor, acesta din urmă fiind realizabil, dar îl poate orienta.
Atunci când vorbim despre „Baltagul”, dincolo de farmecul blând al vorbei sadoveniene ne oprim la mesajul de dincolo de text, la valorile pe care le transmite, la regulile de viaţă, la eroii pe care-i promovează. Pentru ca să fim siguri că mesajul va fi corect receptat de către elevi, ar trebui mai întâi să le prezentăm realitatea socială a acelor vremuri, locul şi rolul femeii în familie. Un prim mesaj referitor la valori este transmis de povestirea care deschide romanul: muntenii, mai munciţi decât vecinii lor, întârzie la întâlnirea cu Dumnezeu şi nu primesc alt dar de la El decât o inimă uşoară, ca să se bucure de ce-i al lor, muieri frumoase şi iubeţe, să le pară toate bune, iar felul lor de-a fi să facă să fie căutaţi şi de cel cu cetera şi de cel cu dansul.
Mesajul transmis de povestire nu este neapărat pozitiv, pentru că Dumnezeu însuşi pune fiecărui neam „rânduială şi semn”, ceea ce trimite cu gândul la predestinare şi etichetare. Într-adevăr, lumea descrisă de Sadoveanu stă sub semnul predestinării şi a unor rânduieli de veac. Cu toate acestea, desfăşurarea epică pare să contrazică primul mesaj, iar o femeie devine eroul romanului, un erou care sparge tiparele – nu neapărat în mod strident – şi demonstrează că femeile pot fi la fel de descurcăreţe, curajoase, inteligente şi răzbătătoare ca bărbaţii, într-o societate care de regulă le refuza aceste însuşiri. Drumul ei, sinuos şi lent, în căutarea unui soţ de care nu mai ştia nimic este mai întâi unul spiritual. Vitoria pune mai întâi întrebări şi aşteaptă răspunsuri. Nici cele de la vrăjitoarea satului şi nici cele primite de la preotul Dănilă nu o mulţumesc. Ea simte cu toată fiinţa ei că Nechifor nu mai este – mesaj superb referitor la legătura profundă sufletească dintre cei doi – şi simte că trebuie să-l caute şi să-i redea liniştea – conform datinilor străvechi. Un melanj pitoresc de trăire mistică şi ancorare în real. Apoi, înainte de a pleca la drum trece printr-un ritual de purificare – este momentul în care este pregătită să se deschidă unor noi experienţe…
Deci, în fiecare text putem găsi, dacă le citim cu atenţie, mesaje ce formează mentalităţi, ce construiesc valori, ce legitimează atitudini şi eroi. Important este să putem conduce cititorii spre mesajul de dincolo de cuvinte, astfel încât să găsim acea cheie ce deschide uşa spre o mentalitate sănătoasă, pentru un viitor al reuşitei.
Lasa un raspuns