Bătălia pentru Consiliul Județean Suceava

Cartierul Burdujeni, cartier din municipiul Suceava cu cea mai mare densitate de alegători. Toți știu că primarul orașului este dat de multe ori de acest cartier. De aceea fiecare dintre cei care râvnesc fotoliul de președinte al Consiliului Județean Suceava au trecut cu mașina pe aici măcar o dată, dacă nu și-au făcut timp pentru a discuta cu cetățenii.

Pe unii dintre cei de mai sus lumea îi cunoaște măcar din ziare sau de la televizor, pe alții nu. Nea Gheorghe se uită la afișele candidaților și încercă să vadă dacă îi cunoaște sau dacă a avut de a face cu ei. Mergând mai departe, spre Ițcani, îl găsim pe Dumitru. Spune că nu a văzut picior de candidat pe uliţa lui, iar campania electorală nu mai este ce era pe vremuri. L-am întrebat cum era pe vremuri și cum e acum.

„Păi domnule, de când cu DNA-ul ăsta, toți sunt morți! Înainte mai aveai parte de o găleată, de o farfurie, de o cană, acum nimic, gata!”

Acesta îşi aminteşte cu nostalgie de campaniile din anii trecuţi, când candidaţii întindeau mese și dădeau spectacole peste tot.

„Înainte aveam spectacole cu muzică ușoară, populară, mai primeam o masă, un mic, o bere din partea ălora sau a celorlalți.”

O femeie între două vârste îi întărește spusele lui Dumitru și spune că nu i-a văzut la faţă pe candidaţi.

„Au venit și au pus afișele, dar nu mă interesează defel hârtiile astea. Să vină să vorbească cu noi despre problemele noastre, fiindcă suntem amărâți, doar soțul lucrează și am și doi copii la școală. Nu se preocupă decât o dată la patru ani, iar acum în campania asta sunt toți «morți»”

Afișele împrăștiate prin oraș nu aduc voturi. Pe acele afișe candidații zâmbesc în timp ce contribuabilul județului oftează, preocupat fiind cum să mai achite o rată, să mai pună o bucată de pâine pe masă sau să își mai cumpere un medicament din rețeta prescrisă de medic.

Chiar dacă nu a apucat să vorbească cu niciunul, Cristi știe ce vrea de la politicieni în schimbul votului său.

„Condiții în care să îmi cresc copiii, un trai decent, iar taxele pe care le plătesc să se reflecte în școlile în care învață copiii mei, în spitalele în care merg cu părinții când sunt bolnavi și în infrastructura rutieră care ne omoară la propriu.”

Analizând oferta electorală a celor cinci candidați pentru șefia Consiliului Județean observăm că unele dintre nevoile cetățenilor sunt trecute pe flyerele împărțite prin oraș. Dar să o luam pe rând.

Cătălin Nechifor nu mai promite nimic

Partidul Social Democrat deschide lista cu actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, care vizează un nou mandat la conducerea acestei instituţii. Pe locul al doilea se află deputatul PSD din zona Fălticeni, Ioan Stan, cel care vizează funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Județean Suceava.

Despre această listă Nechifor spunea că este o listă de candidați care nu va avea o misiune simplă. Și aici nu a greșit domnul Nechifor. E greu să vii în fața electoratului cu niciun mare proiect început și finalizat sub conducerea ta. El a mai spus că intențiile de vot pentru PSD sunt multiple, deoarece guvernarea Ponta și-a făcut datoria pe plan național, dar și local.

„Va fi categoric o competiţie în care colegii noştri vor trebui să dea ceea ce au mai bun în ei, pentru că decidem viitorul nostru. Pe data de 5 iunie vom alege primarii, Consiliile Locale şi Consiliul Judeţean, şi vom da un semnal important pentru toamnă, pentru alegerile parlamentare, când sper ca din nou PSD să poată forma Guvernul”, a declarat Nechifor în ziua depunerii candidaturii pentru șefia Consiliului Județean.

Printre plusurile actualului șef al Consiliului Județean se numără calitatea umană de care a dat dovadă. I-a ascultat cu răbdare atât pe oamenii simpli, dar și pe primari, însă în relația administrativă pe care o avea cu aceștia nu a reușit să treacă de la vorbele frumoase la faptele concrete, de care avea și are nevoie județul.

„Echipa pe care o ştiaţi şi o ştiţi, şi care vine acum în faţa sucevenilor, şi-a făcut datoria şi vine cu un cuvânt asumat, cu realizări palpabile. Nu venim cu lucruri pe care să le anunţăm acum, ca fiind planuri de viitor, nu venim cu promisiuni deşarte, venim cu ceea ce am făcut, cu respectul faţă de oameni”, a declarat liderul PSD Suceava.

El a subliniat că social-democraţii se vor prezenta în faţa alegătorilor cu un rezultat foarte bun al Guvernului PSD condus de Victor Ponta, dar şi cu foarte multe lucruri bune care s-au întâmplat în toate localităţile judeţului Suceava.

„În judeţul Suceava sunt 148 de proiecte la nivel de localităţi, unele încă în implementare, care au fost aduse cu susţinerea noastră, a Guvernului Ponta”, a arătat Nechifor.

Nechifor a mai revendicat ca fiind implementate sau finalizate în mandatul său proiectele de apă şi canal de la Poiana Stampei, de reabilitarea şcolilor din Dolhasca și Vatra Dornei, investiţiile din Fălticeni, respectiv spitalul municipal și finalizarea străzii Sucevei. Vorbind despre Siret, Nechifor a făcut referire la demolarea spitalului vechi, acea pată neagră a trecutului, dar şi de „finanţarea substanţială pentru spitalul din oraş, care a rămas în nemişcare după epoca PDL-Boc”.

Făcând referire la Suceava, șeful administrației județene a afirmat că principalele proiecte de mari dimensiuni finalizate sunt modernizarea Aeroportului „Ştefan cel Mare” și a Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou”. La capitolul bile albe trebuie trecut în dreptul lui Cătălin Nechifor finalizarea drumul Transrarău, care a devenit deja o concurenţă serioasă pentru Transfăgărăşan şi Transalpina şi care atrage deja un număr foarte mare de turişti.

„Sunt doar câteva dintre lucrurile bune care s-au întâmplat în judeţ. Evident, în timpul campaniei, vom fi lângă cei care trăiesc în Suceava, în fiecare comunitate. Şi vreau să-i asigur de pe acum de dorinţa de a putea construi împreună ceva la care visăm foarte mulţi”, și-a încheiat Cătălin Nechifor lansarea candidaturii.

Totuși, la capitolul bile negre acestuia îi putem atribui promisiunile făcute în cei patru ani. Prima promisiune electorală din 2012, care nu a devenit realitate nici până azi, poartă numele de SAFARI PARK de la Păltinoasa. Un al doilea proiect de dezvoltare turistică a județului a fost amenajarea unei pârtii de schi în Munții Călimani, dar nici acesta nu există nici măcar în SF (studii de fezabilitate).

O altă promisiune neonorată de Nechifor este organizarea unui festival al berii la Suceava. Înființarea unei companii care să producă peleți din paiele rezultate în urma culturilor agricole vegetale, ca sursă de energie regenerabilă pentru încălzirea centrelor de plasament, a centrelor de asistență socială, dar și în școli, primării sau alte instituții locale, asta mai promitea actualul lider PSD. Sunt doar o parte din promisiunile lui Cătălin Nechifor de care s-a ales praful, vorba aia, doar nu îl durea gura să promită!

Gheorghe Flutur – cu ranița, în tranșee

Prima formațiune politică din județ care și-a depus lista de candidați pentru Consiliul Județean Suceava a fost PNL, în data de 15 aprilie.

Lista este deschisă de preşedintele organizaţiei judeţene, senatorul Gheorghe Flutur, iar printre candidați se numără, pe primele locuri, foştii vicepreşedinţi ai CJ Suceava din mandatul 2008 ­- 2012, Vasile Ilie şi Dan Cadariu, foştii primari din Fălticeni şi Vatra Dornei, Vasile Tofan şi Ioan Moraru, dar şi fostul şef al Jandarmeriei Suceava, generalul în rezervă Eugen Şalar.

„Plecăm la drum cu un suport foarte puternic din partea populaţiei judeţului. A fost un efort mare din partea colegilor, dar şi o deschidere mare pentru noi. (…) Noi trebuie să venim cu reţeta care rezolvă problema. Voi promova parteneriatele şi întind o mână către toţi primarii, indiferent de culoarea politică. Socotesc că după alegeri trebuie lăsată lupta politică şi să reintrăm la construcţie. În mine primarii vor găsi un partener”, promitea Gheorghe Flutur la lansarea candidaturii pentru Consiliul Județean Suceava.

Printre promisiunile electorale ale lui Gheorghe Flutur se numără atragerea de fonduri pentru judeţ, scopul fiind acela de a creşte veniturile populaţiei şi de a asigura bunăstarea, siguranţa şi confortul locuitorilor judeţului Suceava.

„Una dintre principalele direcţii de acţiune pe care ne vom axa va fi şi modernizarea infrastructurii judeţului, atât cea de transport, drumuri, căi ferate, aeroport, cât şi infrastructura de utilităţi, apă-canal, şi infrastructura şcolară, sanitară, culturală şi turistică”, afirma Flutur pe 4 martie 2016, într-o conferință de presă.

La capitolul bile negre putem aminti de faptul că cel supranumit ZEUS atunci când a condus Consiliul Județean a avut, spun gurile rele, o atitudine sfidătoare cu cetățenii și dictatorială cu edilii din orașe și comune. Astăzi, Gheorghe Flutur a reușit să își învețe lecția și s-a transformat din omul care impunea, în cel care ascultă și caută soluții.

Flutur promitea tot la aceeași conferință că va pune în valoare resursele naturale din judeţ, resursele turistice și resursa umană.

„Cu asta vom începe, şi anume resursa umană, şi mă refer în special la tineri, cărora trebuie să le oferim locuri de muncă. În acelaşi timp, ne vom axa şi pe încurajarea parteneriatelor şi a asocierilor şi pe dezvoltarea culturii asociative. Şi asta pentru a promova mai intens brandul Bucovina. Vrem să relansăm în forţă brandul Bucovina”, declara liderul PNL Gheorghe Flutur.

„Repornim dezvoltarea județului Suceava”, este sloganul pe care Gheorghe Flutur îl va folosi în această campanie electorală, iar printre promisiunile electorale pentru mandatul din 2016-2020 se numără: realizarea unei zone economice comune Suceava – Botoșani, cu principal profil industria alimentară; asocierea stațiunilor turistice din județul Suceava; dezvoltarea proiectului „Bucovina – Pol de dezvoltare turistică”; crearea și dezvoltarea de asocieri între producători, procesatori și comercianți de produse agro-alimentare; încheierea unui parteneriat strategic cu Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, în vederea atragerii de investiții și dezvoltării abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor; modernizarea drumurilor județene și comunale precum și a legăturilor de transport cu județele vecine; stimularea dezvoltării economice a zonei prin încurajarea investițiilor în industrie, agricultură, turism și servicii.

Bilele albe ale lui Gheorghe Flutur pot fi consemnate în câteva cuvinte: capacitate mare de efort, discurs convingător și atragerea unor sume importante de bani către județul Suceava.

Ioan Bogdan Codreanu, primarul care vrea să iasă din tipar

Partidul Mișcarea Populară l-a propus pentru funcția de președinte al Consiliului Județean pe primarul din Pojorîta, Ioan Bogdan Codreanu. Edilul comunei cu una dintre cele mai însemnate dezvoltări, își dorește ca după data de 5 iunie PMP să aducă un suflu nou și un alt mod de a face administrație la nivel de județ. Experiența acumulată de către acesta la conducerea primăriei din Pojorîta dorește să o transpună și la nivel de județ. La lansarea candidaturii pentru șefia Consiliului Județean, Codreanu miza pe susținerea bucovinenilor care au transformat vorbele în fapte.

„Vreau să mulțumesc tuturor pentru susținere: partidului Mișcarea Populară, colegilor mei de echipă și tuturor bucovinenilor. Mizez pe susținerea bucovinenilor și consider că, proiectele, pe care le-am transformat în fapte în comuna Pojorîta mă îndreptățesc să candidez pentru această funcție. Trebuie să știți că, fac parte dintr-o echipă puternică, serioasă, competitivă, care are cea mai bună strategie pentru Consiliul Județean Suceava. Am adunat oameni cu experiență, dar și tineri care vin cu entuziasm, cu dorință de afirmare, toți fiind profesioniști în domeniile lor de activitate. Noi vom lăsa faptele să vorbească în locul nostru, pentru că noi facem altfel de politică, fără atacuri la persoană și fără promisiuni electorale. Am încredere că toți cei care își doresc și visează ca după 26 de ani județul Suceava să fie un exemplu pentru celelalte județe, și să se afle acolo unde îi este locul, vor fi alături de mine și de echipa mea. Sunt convins că toți cei care cred în oameni de cuvânt mă vor susține și vor fi alături de noi, cei din Partidul Mișcarea Populară”, a declarat candidatul PMP la Consiliul Județean Suceava, Ioan Bogdan Codreanu.

Printre promisiunile candidatului PMP se numără dezvoltarea fiecărei localități prin dotarea școlilor la standarde europene, înființarea de locuri de joacă și baze sportive, precum și prevenirea abandonului școlar. Un alt aspect vizat de Codreanu îl reprezintă modernizarea spitalelor din Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Rădăuți, precum și terminarea lucrărilor la spitalul din Fălticeni, lucrări începute cu 20 de ani în urmă; modernizarea și dotarea dispensarelor sătești; inițierea unor programe de promovare a turismului cultural, a turismului montan, precum și a turismului religios prin modernizarea drumului judeţean care face legătura între Mănăstirea Humorului şi Suceviţa, precum și construirea unui drum care să lege Putna de Moldovița; continuarea investițiilor din domeniul agrementului turistic sucevean (Domeniul schiabil Rarău); marcarea, bornarea și amplasarea de indicatoare precise în zona principalelor obiective. Acestea sunt o parte din obiectivele ambițioase propuse de candidatul PMP pentru șefia Consiliului Județean Suceava.

Alături de Ioan Bogdan Codreanu, pe lista pentru Consiliul Județean se regăsește președintele partidului Corneliu Popovici, Gheorghe Jucan, Mihai Sorin Voloşeniuc, Marian Andronache, Cristian Gheorghe Sidor, Nicoleta Simona Cobzariu, Toader Josan și Alexandra Toader.

Alexandru Băișanu, cel care a pierdut Primăria Suceava la mai puțin de 1.000 de voturi în fața lui Ion Lungu

Liderul ALDE Suceava, deputatul Ștefan Alexandru Băișanu, a anunțat că își dorește ca Partidul Alianța Liberalilor și Democraților să obțină al treilea scor la alegerile din 5 iunie.

Lista ALDE este deschisă de președintele partidului, Ștefan Alexandru Băișanu, urmat de actualul vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, Ilie Niță, Ionuț Blanari, Radu Hojbotă, Ioan Grădinaru, Dragoș Grosariu, urmați de alți candidați.

„Avem un target foarte bine stabilit, de a fi al treilea partid în judeţul Suceava, care de obicei este partidul care va hotărî ca principiu viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean, viitorii vicepreşedinţi şi, evident, viitoarele proiecte ale unei noi majorităţi formate. Sper ca ALDE să scoată un număr suficient de consilieri judeţeni care să poată influenţa bunul mers şi buna dezvoltare a acestui judeţ. Şi este foarte important pentru noi să avem în această echipă oameni serioşi, oameni cu experienţă, din diferite domenii de activitate”, afirma Alexandru Băişanu.

El consideră că responsabilitatea va fi cuvântul de ordine, iar ALDE vrea „unitate, respect față de cetățean și respect față de banul public”.

„Am fost martor în ultimii opt ani la două tipuri de guvernare, una PDL şi una PSD. Nu am să judec pe nimeni sub nicio formă. Au făcut fiecare dintre ei ce au ştiut mai bine. E important ca în etapa următoare să găsim un melanj între cinste, respect şi acel soi de patriotism local de care are nevoie orice cetăţean care îşi doreşte să conducă destinele acestui judeţ”, a spus Băişanu, precizând că celor care vor alege ALDE li se garantează că nu se va mai fura din pădurile Bucovinei, iar agricultorii și fermierii vor fi reprezentați atât în Consiliul Județean cât și în multe consilii locale din județ. Și el a amintit de infrastructura care este în acest moment deficitară, dar a promis că accesarea fondurilor europene este cheia pentru a scoate din sărăcie județul. Trebuie observat că liderul ALDE își eficientizează energia pentru obținerea fotoliului de primar al Sucevei și mai puțin pe cel de președinte al județului, deoarece în toate întâlnirile cu presa acesta a vorbit despre strategia de dezvoltare a municipiului Suceava în viziunea sa și mai puțin despre creșterea bunăstării județului.

„ALDE, cu mila lui Dumnezeu și dragostea cetățenilor județului Suceava, va ajunge a treia forță politică în județ”, și-a încheiat Alexandru Băișanu discursul.

Trebuie amintit faptul că acesta a ocupat funcția de prefect al județului Suceava în 2008, an cu puternice inundații în județ, mandat în care a solicitat şi a primit, de la Ministerul de Interne şi din alte donaţii, mii de tone de materiale de construcţie. Acesta a fost acuzat de Cătălin Nechifor, liderul PSD, că „a abandonat” 160.500 de kilograme de ciment, lăsându-le în custodia Poliţiei de Frontieră din Rădăuţi.

Marius Boghian – 3X candidat

Uniunea Naţională pentru Progresul României a deschis lista de candidați pentru Consiliul Județean, Consiliul Local și Primăria Suceava cu același candidat. Este vorba de Marius Boghian, în vârstă de 36 de ani, de profesie inginer-economist.

Candidatura UNPR pentru Consiliul Judeţean are concentrată întreaga strategie pe tânărul sucevean. Boghian își dorește ca el să reprezinte tânărul care va schimba ceva în municipiul Suceava, în judeţul Suceava, şi să devină astfel liantul dintre tineri și clasa politică.

Candidatul UNPR pentru Consiliul Judeţean are ca slogan de campanie „Acum este timpul nostru”. În interiorul pliantului UNPR se pot observa prioritățile echipei pentru Suceava, realizate sub forma unui acronim: RESPECT SUCEAVA.

Alegerile locale vor avea loc pe data de 5 iunie şi se vor desfăşura într-un singur tur.