Editorial

Acasa

Spiritul sărbătorilor

După 1989 România a descoperit că dacă comunismul soților Ceaușescu a făcut ceva definitiv rău acest lucru nu a fost nivelarea forțată a nivelului de trai al populației la unul minim ci transformarea traiului populației într-o perpetuă demonstrație politică și asta nu pentru că Revoluția ne-ar fi mărit brusc nivelul de inteligență ci pentru că am continuat, parcă dresați, să urmăm această cale de bunăvoie.

Marele necunoscut

Pe oricine întrebi în jurul tău despre rostul său în viață, îți va răspunde, în proporție de peste 90%, că este în căutarea fericirii dar toți se referă la fericire ca la ceva prefabricat, „Shambhala”, „pomul lăudat” sau „mărul din plop”. Cum șansele găsirii țintei respective sunt egale cu 0 ne confruntăm cu o societate frustrată aflată mereu în căutarea imposibilului.

Credință oarbă

Dacă începuturile credinței creștine beneficiază de o bază de date relativă alcătuită din texte religioase coroborate cu texte istorice, peste 2000 de ani de manipulare a acestor texte și apariția ortodoxiei și a celorlalte religii paralele cultului creștin, fac astăzi aproape imposibilă înțelegerea fenomenului religios.

„Retrogranzi” unilaterali

Există multe categorii de oameni incapabili să se adapteze la mileniul trei și la tumultul informațional al internetului dar, după părerea mea, cei mai nocivi sunt aceia care insistă că trecutul, oricare ar fi acela, este mai bun decât prezentul. De la reprezentanții Bisericii Ortodoxe cu legile lor vetuste, potrivite pentru vremea când oamenii erau în majoritatea lor ignoranți și până la pseudoistoricii care își găsesc o utilitate relativă în glorificarea unei bucățele din trecut, toți sunt, dincolo de orice tăgadă, ancorați într-o realitate falsă, pe care se străduiesc să o mențină vie.

Principiul dominoului

Titlul acestui articol vine de la romanul omonim al lui Adam Kennedy deoarece ceea ce era o spumoasă ficțiune în cartea respectivului autor american se dovedește o bagatelă pe lângă ce se întâmplă în zilele noastre în politica și administrația României.

Sindromul Polonez

Ocolită cu obstinație de presa românească, actualitatea poloneză vine cu noi mesaje care denotă atât faptul că Polonia a fost vaccinată anti propagandă și anti minciună de cei care au alcătuit cândva sindicatul Solidaritatea, alcătuind astăzi un stat care știe ce vrea și nu se teme s-o spună.

Trei ceasuri rele

O decizie cel puțin controversată a Președintelui Klaus Iohannis agită mediile diplomatice de la București și opinia publică românească, toți fiind porniți să afle motivele reale din spatele ei, deoarece motivele oferite sunt, trebuie să recunoaștem, subțiri.

Socialismul … de Bruxelles

După ce hipermarketurile au adus pe masa românilor ciocolata și varza de Bruxelles, indubitabil mărfuri fără de care poporul Român ar fi rămas în preistorie, un nou produs se impune atenției noastre, minunatul socialism de Bruxelles. După 25 de ani de socialism dâmbovițean și vârfuri care mai de care mai populare, Președintele Klaus Iohannis și Premierul Dacian Cioloș ne propun înlocuirea socialismului național cu unul importat.

Din-afară-i vopsit gardul

Numirea unui francez în fruntea Comisiei Europene se arată încă din start îngrijorătoare pentru statele mici din estul Europei întrucât noul Președinte este hotărât să schimbe Comunitatea Europeană din temelii. Politicianul luxenburghez este un etalon al Partidului Socialist European, iar acțiunile sale sunt cel puțin contradictorii ținând cont de țelurile care au dus la formarea Uniunii Europene.

Politică cu Bota

Declarațiile liderului partidului Noua Republică, oricât de tranșante și corecte ar fi ele, sunt totuși doar o soluție de avarie pentru păstrarea unui sistem putred.

Mărgelele curcanului

E imposibi ca să nu fi fost impresionați, prima dată când ați văzut un curcan în curtea vecinilor sau a bunicior, și să nu-i fi cântat sâc că n-ai mărgele roșii c-ale mele. Mă rog, e posibil deoarece o bună parte dintre aceia care citesc aceste rânduri au crescut crezând că curcanul crește în pe partea întunecatî a lunii și se prezintă la noi numai frumos curățat de pene și alte alea, și congelat în pungi de plastic.

A cincea cale

Una din legile lui Murphy devine parcă menită României și reprezintă o premiză care ne conduce în fapt viața. Ea susține că, dacă sunt patru căi spre viitor și toate duc către dezastru, descoperind o a cincea, nu facem altceva decât să ajungem mult mai repede la un dezastru și mai mare. Deși poate fi interpretat și așa, acest articol nu este unul politic, el încearcă să analizeze cum s-a ajuns de la efervescența socială de după 1989 la actuala asumare a poziției struțului egoist.

A fi om – artă sau destin?

Suntem oameni. Oameni obişnuiţi. Orice am mânca, orice am bea, orice am visa şi orice am face, faptul că respirăm acelaşi aer ne determină să înţelegem că facem parte din aceeași specie.
Publicitate Trimite pont