Propunere: etnicii români din Ucraina să primească cetățenia română în procedură simplificată

Parlamentarul clujean Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii, a depus propunerea legislativă care modifică Legea cetățeniei și care oferă românilor din Maramureșul de dincolo de Tisa posibilitatea să redobândească cetățenia română. Acest lucru presupune o procedură mult mai simplă, în comparație cu cea obișnuită de dobândire a cetățeniei române. De procedura simplificată beneficiau, deja, românii din Basarabia și Bucovina de Nord, spune senatorul Adrian Oros.

„Practic, (n.red. propunerea) vine să corecteze o discriminare între cetățenii români și urmașii acestor cetățeni, care au fost deposedați fără voia lor de cetățenia română, ca urmare a ocupării Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța, în comparație cu aceiași cetățeni și urmașii lor care trăiesc în Maramureșul de dincolo de Tisa și care la 1 Decembrie 1918 au decis să se unească cu patria-mamă. Am considerat că există o fereastră de oportunitate, mai ales că în Ucraina, din nefericire, se întâmplă, în aceste zile, și nu știu cât va mai dura, se întâmplă lucruri total neplăcute, la care sunt supuși și cetățenii români care trăiesc acolo”, a declarat senatorul Adrian Oros.

Inițiatorul modificării legislative spune că și-a bazat propunerea și pe fundamentarea istorică oferită de Academia Română.

„Avem un punct de vedere foarte bine fundamentat, asupra statuluui românilor din Transcarpatia, un punct de vedere elaborat de Academia Română, filiala Cluj-Napoca, Institutul de Istorie George Barițiu, care, după ce face o analiză foarte corectă a ceea ce s-a întâmplat în regiunea Transcarpatia, în final spune că locuitorii, românii care trăiesc în această regiune sunt îndreptățiți să își redobândească cetățenia română, în conformitate cu Legea 21/1991, privind cetățenia română, înlăturându-se o nedreptate făcută acestora”, a mai spus autorul inițiativei legislative.

Vestea propunerii legilsative i-a bucurat pe românii din Ucraina, mai ales în contextul geopolitic actual, spune preotul Dan Nutsu, protopop greco-catolic de Slatina, cea mai aproapiată localitate de pe teritoriul actual al Ucrainei, aflată la 7 kilometri de Sighetu Marmației.

„Eu, personal, sunt român din moși-strămoși, iară dorința noastră, a celor din drepata Tisei a fost, încă de la Marea Unire, din 1918, să fim alături de patria-mamă. Vedeți, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a răsunat un strigăt și din partea reprezentanților din satele românești: avem aici patru comunități: Slatina, Apșa de Mijloc, Apșa de Jos, Biserica Albă. Acest strigăt a fost următorul: Pe noi cui ne lăsați? Și acel strigăt răsună și astăzi în sufletele noastre de români locuitori ai vechiului Maramureș istoric. Fiindcă vitregia vremurilor a făcut ca să  locuim străini, în țări străine. Și aici mă refer la cei care ne-au ocupat de-a lungul istoriei. La ora actuală, există pentru noi un nou pericol, de a fi ocupați de regimul criminal al lui Putin, care a dezlănțit acest război împotriva Ucrainei”, a spus pentru RFI preotul Dan Nutsu.

El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la invazia rusească în Ucraina și din punctul de vedere al bisericii greco-catolice, pe care o slujește.

„Din punct de vedere religios, suntem întristați, îngrijorați de pericolul de a fi asimilați ca și în 1948, în Biserica lui Kirill Gundjajev, prietenul devotat al lui Putin. Biserica Greco-Catolică din care fac parte și pe care o slujesc ca preot, în comunitățile românești din drepata Tisei este în acest pericol de a fi desființată, în cazul în care aceste forțe criminale, care luptă împotriva umanității să pună stăpânire pe noi. De aceea dorim să fim mai aproape de România, fiindcă sentimentul românesc este de neșters din natura noastră, deoarece gândim românește, vorbim românește și încercăm să păstrăm într-un spirit patriotic graiul și tradițiile strămoșești”, a mai spus preotul protopop Dan Nutsu.

În 26 iulie 1921, Maramureșul de dincolo de Tisa a trecut sub administrație cehoslovacă, iar în perioada interbelică, drepturile românilor au fost respectate, în condițiile în care Cehoslovacia a fost unul dintre cei mai statornici aliați ai României.

Însă, după Cel de-al Doilea Război Mondial, Maramureșul de dincolo de Tisa a fost anexat de Rusia Sovietică. După destrămarea URSS, acest teritoriu a rămas în componența Ucrainei.

După unele estimări, în Ucraina de azi trăiesc aproape o jumătate de milion de etnici români, relatează rfi.ro.