Ordinul, aprobă procedura de distribuire sau restituire în conturile, respectiv din conturile de venituri bugetare corespunzătoare a sumelor încasate în contul 50.86.09 „Disponibil din sume încasate reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005”. Articolul 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, prevede că în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevazute de prezenta lege, dacă în cursul urmaririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, suspectul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta savârşită se reduc la jumatate. Dacă prejudiciul cauzat si recuperat in aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se inregistrează în cazierul judiciar. Dispoziţiile prevăzute mai sus nu se aplică dacă faptuitorul a mai savârşit o infracţiune prevazută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile de mai sus.
Conform art. 8 din lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare şi interzicerea unor drepturi, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. De asemenea, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare şi interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute mai sus
Conform art. 9 din lege, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
- omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
- evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
- executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
- sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
- substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani iar dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.
Procedura se aplică pentru sumele încasate de la persoanele cu calitate de suspect sau inculpat, când aceștia acoperă integral prejudiciul în cursul urmăririi penale sau a judecății, până la primul termen de judecată sau când instanța dispune restituirea sumelor sau a diferențelor de sume achitate cu titlu de prejudiciu. În vederea estimării prejudiciilor, organele competente în combaterea evaziunii fiscale efectuează constatări, întocmind în acest sens procese verbale de constatare.
Estimarea prejudiciului poate fi realizată și pe baza expertizelor judiciare sau a rapoartelor tehnico-științifice. Documentele amintite mai sus nu constituie titlu de creanță fiscală, ci reprezintă acte procedurale, ce pot constitui mijloace de probă.
În situaţia în care statul român se constituie parte civilă în procesul penal, în vederea recuperării sumelor reprezentând prejudiciul cauzat bugetului general consolidat, sumele înscrise în documentele prevăzute mai sus şi transmise în copie de către compartimentul juridic vor fi evidenţiate de compartimentul cu atribuţii de evidenţă pe plătitori, într-o evidenţă distinctă, urmând ca distribuirea pe tipuri de obligaţii fiscale şi stingerea acestora să se efectueze de către compartimentul cu atribuţii de evidenţă pe plătitori după rămânerea definitivă a hotărârii instanţei judecătoreşti competente.
Suspectul/inculpatul efectuează plata pe baza codului numeric personal. Aici trebuie amintit faptul că prejudiciile sunt de obicei realizate pe seama sustragerii la plată efectuată la persoanele juridice pe care aceștia de obicei le administrează. Deschiderea contului de recuperare a sumelor se realizează la Trezoreria statului, unde persoana fizică își are domiciliul fiscal. Sumele depuse se țin într-o evidență distinctă pe tipuri de impozite, taxe și contribuții, organizate pe codul de înregistrare fiscală a persoanei juridice titulară la plată a impozitului. Aceste sume sunt administrate pe seama persoanei juridice, separat de creanțele fiscale curente ale acesteia. În acest sens, la momentul existenței unei hotărâri definitive și irevocabile a instanței, trebuie să se dea o destinație sumelor încasate sub formă de prejudicii.
Dacă decizia instanței este de constatare a infracțiunii și a existenței prejudiciului, sumele încasate anterior sub formă de prejudiciu se vor distribui pe categoriile de impozite, taxe și contribuții datorate la plată de persoana juridică sub forma stabilită de decizia instanței, respectându-se pe cât posibil scadențele de plată.
Dacă decizia instanței este de inexistența infracțiunii sau a prejudiciilor, în acest caz sumele se restiuie persoanei fizice, actul normativ dezvoltând și această procedură de restituire. Organul fiscal care administrează obligaţiile fiscale ale suspectului/inculpatului întocmeşte procesul-verbal privind distribuirea sumei încasate în contul 50.86.09 „Disponibil din sume încasate reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005”, potrivit modelului prevăzut în anexa la Ordin şi distribuie în sistem informatic sumele datorate în conturile corespunzătoare de venituri bugetare deschise pe codul de identificare fiscală al debitorului persoană juridică, transmiţând fişierul de distribuire la unitatea Trezoreriei Statului. Ordinul mai prevede că în situaţia eliberării unui certificat de atestare fiscală potrivit prevederilor art. 158 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, pentru un contribuabil în sarcina căruia au fost stabilite sume reprezentând prejudicii estimate de către organele competente în combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală, acestea nu vor fi preluate la secţiunea A „Obligaţii fiscale şi alte obligaţii bugetare”.
Lasa un raspuns