Sunt sigur că sunteți conștienți că fericirea fiind o stare de fapt, ca și dragostea, ea apare în momentul în care o conștientizăm. Nu o putem cumpăra la Mall, nici la farmacie, pur și simplu pentru că ingredientele stării de fericire sunt altele pentru fiecare dintre noi. Acestea fiind zise n-am să înțeleg de ce oamenii se încăpățânează să creadă că își pot achiziționa fericirea la librărie.
Oricât de avizi am fi după o intervenție divină care să repună omenirea înapoi în Edenul lui pică pară mălăiață, ar trebui să ne întrebăm, înainte de a ne năpusti pe o nouă direcție, dacă noua țintă e cu adevărat una pe care ne-o dorim. Sigur, la nivel declarativ totul pare minunat, dar la o privire mai circumspectă descoperim imediat că toate rețetele se bazează pe acceptarea stării de loser amorf. Indiferent dacă vrem să fim Lumină sau Iubire, dacă suntem în căutarea Nirvanei sau a Raiului, trebuie să renunțăm la personalitate în favoarea unor rețete mei mult sau mai puțin empirice.
Cum Învățătorii au foarte mare grijă să ne spună ce trebuie să facem dar niciodată cum, ceea ce rezultă este o perturbare definitivă a ascezei naturale a omului ca specie și menținerea lui într-o stare de turmă în care poate fi condus. Sub poalele largi ale libertății de gândire se pot ascunde multe lucruri și nu toate pozitive. Îmi aduc aminte de unul din Murphy-smele de valoare – Dacă există patru drumuri care duc toate la dezastru, orice alt drum va duce cu siguranță la catastrofă, mai repede și mai definitiv – ceea ce mă face să vă spun să aveți grijă ce vă doriți deoarece nu-i chiar același lucru să mori de bătrânețe sau să mori mâine, chiar dacă e cert că ai să mori.
Fericirea este ceva, altceva pentru fiecare dintre noi, și chiar dacă am reuși să o descoperim, fericirea se mai și schimbă pe parcursul vieții, odată cu experiența de viață și cultura acumulate. E inutil să încercăm să vânăm ce nu înțelegem iar simplul fapt că o persoană este fericită nu înseamnă că urmând cuvânt cu cuvânt învățăturile ei și pas cu pas drumul ei nu ne garantează că ajunși cândva la capătul drumului vom găsi acolo altceva decât fericirea persoanei în cauză, în nici un caz pe a noastră.
Pe mine nu mă citesc milioane de americani și, cinstit vorbind, nici nu cred că e cazul, dar dați-mi voie să vă dau un sfat simplu, omenesc. Nu vă mai trăți viața după rețetele altora, încercați să v-o trăiți pe a voastră, câtă și cum e. Între noi și fericirea noastră, a fiecăruia dintre noi, stau mereu informațiile despre viața altora și nemulțumirile noastre perpetue.
Lasa un raspuns