Sub îngrijirea scriitoarei și universitarei Lia Faur, precum și a scriitorului și cercetătorului Șerban Axinte, a apărut recent la Polirom (lansarea va avea loc la Târgul de carte Bookfest 2017 pe 26 mai), volumul colectiv „Cum citesc bărbații cărțile femeilor”, la care participă cu eseuri mai mulți autori români.
„Tema pe care o propunem în această carte ar putea să-i surprindă pe unii cititori. O discuţie pornind de la întrebarea «Cum citesc bărbaţii cărţile femeilor» poate părea uşor inactuală sau superfluă. Mulţi ar răspunde scurt: nu mă interesează această distincţie, lucrurile sunt lămurite de mult sau există literatură proastă şi literatură bună, nu literatură scrisă de femei şi literatură scrisă de bărbaţi. Problema pare, într-adevăr, «clasificată», dar tocmai acele lucruri care ne apar ca lămurite, sigure, «adevărate» sunt cele care ne dau cele mai mari bătăi de cap. Nu le mai luăm în discuţie, nu le mai permitem să emuleze sau să comporte anumite nuanţe. Credem că certitudinea funcţionează uneori ca un blocaj al gândirii. După nenumărate statistici, mai mult internaţionale, literatura scrisă de femei se citeşte diferit. Această constatare nu este vreo invenţie feministă, ci e bazată pe măsurători şi realităţi. Esenţa percepţiei unui gen ar putea fi tocmai doza de autenticitate a cititorului, eliberat de prejudecăţile pe care le impune orice societate, inclusiv societatea contemporană”, au declarat Lia Faur şi Şerban Axinte.
La provocarea lansată de Lia Faur și Șerban Axinte, răspunde și scriitoarea suceveană Angela Furtună, alături de scriitorii români Şerban Foarţă, Dan C. Mihăilescu, Bogdan Creţu, Bianca Burţa-Cernat, Alina Purcaru, Doris Mironescu, Simona Preda, Adrian Cioroianu, Dana Pîrvan, Nina Corcinschi, Iulian Boldea, Raisa Beicu, Ruxandra Cesereanu, Doina Ruşti, Ioana Bot, Maria Pilchin, Aliona Grati, Cristina Hermeziu, Teodora Coman, Melinda Crăciun, Medeea Iancu, Emil Hurezeanu, Radu Vancu. Al. Cistelecan, Adrian G. Romila, Dumitru Crudu, Felix Nicolau, Robert Şerban, Raul Pavel, Dan Liviu Boeriu, Liviu Antonesei și Angela Marinescu.
„Între feminitate şi cerneala de tipar există legături enigmatice şi enigmistice.Cercetarea recentă asumă categoric faptul că nu există o scriere specific feminină. Totuşi, oglinda criticii şi cea a percepției publice a literaturii sunt în general masculine. Cei de făcut ? Cauzele acestui fenomen se găsesc într-o istorie structurantă şi inconturnabilă, în care scrisul femeilor a fost exclus timp de secole, dacă nu de milenii, de la orice acceptare în taxinomiile criticii oficiale, mai târziu fiind plasat discriminativ, în nişe rar vizitate. Pentru a învinge acest obstacol politic, scriitoarele încă mai publicau, în Europa secolului al XIX-lea, sub pseudonim masculin, fiind obligate să ducă o existență camuflată, pentru a nu-şi divulga adevărata identitate. E de notorietate, bunăoară, cazul…” Acesta este doar un fragment din răspunsul oferit de Angela Furtună la întrebarea „Cum citesc bărbații cărțile femeilor”.
