Scriitorul Petrea Tabarcea, fiu al comunei Todirești, va lansa vineri, la ora 14:00, la Școala din Costâna, primul volum dintr-o serie de trei -patru volume despre opera și activitatea lui Vasile Bumbac.

Volumul, intitulat Vasile Bumbac – oameni de seamă din Bucovina- Viața, printre „poesii” și „escursiuni”, urmărește activitatea literară și culturală depusă de Vasile Bumbac de-a lungul a șapte decenii.

Academia Română consideră că Vasile Bumbac „a fost unul dintre cei care au pregătit, prin scrisul lor, realizarea unității naționale da poporului român”.

 

„După ce am finalizat monografiile „Todirești, un sat din Bucovina” și „Soloneț, un sat din Bucovina” am început lucrul la următorul sat, Costâna, din comuna Todirești. Paginile care mi-au stârnit în mod deosebit interesul, din cea de-a treia monografie au fost cele care privesc familia Bumbac. În anii premergători acestei încercări nu am citit prea multe lucruri din creația lui Vasile Bumbac, în primul rând deoarece această personalitate a Costânei și a Bucovinei, ca să nu zic a neamului românesc, nu a fost tratată mai deloc, nici în manualele școlare, nici în operele critice apărute de-a lungul timpului.

Cu părere de rău aveam să constat că toți criticii literari ale căror lucrări le-am consultat și care au scris și despre Vasile Bumbac se plângeau de faptul că nici în timpul vieții, nici după aceea poeziile, articolele și celelalte scrieri în proză ale acestuia nu au fost publicate măcar într-un singur volum. Singura încercare a făcut-o chiar Vasile Bumbac, prin munca depusă în a strânge creațiile sale, din revistele și foile sau foițele literare ale ziarelor, unele cu o mai largă circulație, dar altele mai mici, de interes local, apărute la Pesta, în diverse locuri din Ardeal și Bucovina. Manuscrisele lăsate de acesta au fost împrăștiate în multe părți, din cauza vicisitudinii vremurilor care au urmat, în prezent aflându-se în mai multe biblioteci și arhive din țară, iar unele dintre ele lipsind cu desăvârșire. În acest fel, dorința sa de a lăsa pentru o eventuală publicare totalitatea scrierilor proprii nu a fost dusă la bun sfârșit până în prezent.

Concluzia acestei stări de fapt a fost că după apariția în anul 1923, a unor articole ale lui Victor Morariu, majoritatea celorlalți autori au preluat informațiile despre marele bucovinean de la acesta, cumulte lipsuri, inclusiv cu unele greșeli, inerente în acea vreme. Câteva articole apărute mai târziu, în principal în Anuarul Muzeului Bucovinei de la Suceava au acoperit unele goluri despre viața lui Vasile Bumbac, dar mai puțin în ceea ce privește creația sa.

În această situație, fiind un fiu al comunei Todirești din care face parte și satul natal al lui Vasile Bumbac, având prieteni și colegi de liceu din Costâna, inclusiv din familia Bumbac, după pensionare și întoarcerea mea din București, unde mi-am desfășurat activitatea, citind o parte din poeziile sale, scrise într-o dulce limbă care mi-a adus aminte de graiul nostru din Bucovina, am considerat că este bine să depun eforturile necesare pentru a realiza ceea ce nu a reușit practic nimeni până la sfârșit și anume să adun tot ce a scris marele poet și profesor în vederea publicării.

Nu a fost ușor, dar cu o muncă îndârjită, consecvent promisiunii pe care mi-am făcut-o, prin consultarea documentelor aflate în bibliotecile și arhivele din Suceava, dar și din Cernăuți, Viena, Iași, București, Cluj, Sibiu, Craiova și altele pe care nu le mai înșir, după zile și nopți, după săptămâni și  luni de muncă, având parte de multe satisfacții, dar și de unele dezamăgiri, am reușit să adun aproape în întregime opera lui Vasile Bumbac pe care sper acum să reușesc să o fac cunoscută marelui public.

În munca mea am fost ajutat cu devotament și pricepere de foarte multe persoane, în principal bibliotecari, cercetători și arhiviști, dar și de către conducătorii acestor unități. Îmi face o mare plăcere să le menționez, alăturând și cele mai sincere mulțumiri tuturor celor din Bibliotecile Muzeului „Bucovina” și Fondului „S. Fl. Marian”, Bibliotecii „I. G. Sbiera” și Bibliotecii Universitare „Ștefan cel Mare” precum și Arhivelor naționale județene, toate din Suceava, Arhivelor din Cernăuți, B. C. U. „Mihai Eminescu” și Arhivelor naționale județene din Iași, B. C. U. „Lucian Blaga” și Arhivelor naționale, ambele din Cluj-Napoca, Arhivelor naționale din Sibiu și de asemenea de mare importanță, Biblotecii Naționale, Bibliotecii Academiei cu sucursalele din Iași și Cluj-Napoca, B. C. U. „Carol I” și Arhivelor naționale, toate din București. Nu trebuie să uit pe cei care se trag din familia Bumbac: cons. Gheorghe Bumbac, cerc. Lucian Spetcu, Severin Bumbac, Toader Tcaciuc,  dar și paroh Ioan Medrihan, dir. dr. Lăcrămioara Cocârlă, ing. Gelu Butnar, prof. Vasile Zvanciuc, ing. Ioan Dan Pușcaș, Liviu Moștoflei, Ioan Cocârlă, Titi Grigoraș și mulți alții care mi-au acordat sprijinul lor important.

Poeziile, articolele și escursiunile lui Vasile Bumbac au fost redate așa cum au apărut în publicațiile timpului sau în caietele sale. Pentru cei ce nu sunt obișnuiți cu acel scris prezint câteva echivalențe: é=ea, ό=oa, æ=ă, uæ=o, ḑ=z și nu uitați de u mut.

În concluzie, cred că materialele adunate de subsemnatul ar putea fi publicate în 3 sau 4 volume de peste 400 pagini fiecare, dintre care unul este cel de față – Vasile Bumbac, Oameni de seamă din Bucovina, viața, primele poesii și escursiuni. Sper să ajungem cu toții să le vedem publicate, astfel încât marele poet și patriot și nu în ultimul rând profesorul Vasile Bumbac să poată fi cunoscut din operele sale complete și judecat cu o dreaptă măsură de criticii literari pentru a fi așezat în rândul celor mai prețuiți bucovineni și români”, a declarat Petrea Tabarcea

 

„Există semeni de-ai noștri, care, după o carieră științifică, laborioasă, cutezătoare, luminoasă, în domenii de vârf ale revoluției tehnice, cum sunt fizica și electronica nucleară, ca și relațiile internaționale cu țările dezvoltate în aceste sectoare, oameni cu specializări în Austria și Germania, cu realizări proprii notabile, cu scrieri durabile și de referință, care, odată ajunși pensionari, părăsesc dintr-o dată „babilonia” zgomotoasă și aglomerată din Capitală și revin brusc în căsuța natală, în comunitatea rurală, să se apuce de-o altă activitate, ca și când s-ar fi odihnit până atunci.

Aici, în lumea care a fost odată a copilăriei, se apucă de lucru, din toată ființa și cu toată voința, aflându-și liniștea, satisfacția, fericirea, leacul împotriva singurătății și a sfârșitului final, printr-o nouă și pasionată activitate închinată așezării locale, părinților, înaintașilor și urmașilor.

Un astfel de Om, meticulos, extrem de harnic, echilibrat, perseverent și serios este Petrea Tabarcea”, spunea Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, despre autor.

 

„Activitatea de cercetare, identificare și publicare a lucrărilor lui Vasile Bumbac, ordonată pe criterii cronologice și tematice, constituie un act cultural de mare însemnătate istorico-literară. Ea reprezintă și un act de dreptate, dacă avem în vedere condițiile în care s-a format și afirmat autorul, în școlile din Bucovina, sau la Viena. Vasile Bumbac a fost prieten cu Eminescu. Au fost împreună ucenici ai lui Aron Pumnul. Dar, în pofida încercărilor artificiale de „corectare” și „îndreptare” lingvistice ale acestuia, Vasile Bumbac, întocmai ca și Eminescu, n-a abdicat toată viața de la limba curată, limpede, duioasă, presărată cu exprimări bătrânești, cronicărești, duioase și frumoase, pline de înțelepciune populară”, preciza prof. univ. dr. Mihai Iacobescu despre primul volum al scriitorului Petrea Tabarcea.

 

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.