Președintele PSD Suceava, senatorul Ioan Stan, a susținut  o declarație politică în plenul Senatului României potrivit căreia actul de căpătâi al țării, Constituția României, prevede o procedură legislativă care nu include avizul Comisiei de la Veneția. Totodată, președintele PSD a mai afirmat că Guvernul și Parlamentul au informat Comisia europeană în ceea ce privește derapajele statului de drept și încălcări ale drepturilor omului comise în numele luptei împotriva corupției.

Redăm în continuare declarația politică susținută de senatorul PSD, Ioan Stan

„Am simțit imperativ dorința de a-mi manifesta mulțumirea, ba chiar recunoștința, față de grija manifestată de acei supervizori campați la Bruxelles, Veneția, Cotroceni și cine mai știe pe unde, față de presupuse probleme ale statului român, legate mai ales de domeniul justiției. Asta în condițiile în care au suficiente și serioase motive să-și canalizeze eforturile către propriile și deloc neglijabilele probleme.
Deși fac haz de necaz, îngăduiți-mi să detaliez puțin.
Comisia europeană a fost informată în legătură cu ceea ce Guvernul și Parlamentul au considerat a fi derapaje ale statului de drept și încălcări ale drepturilor omului comise în numele luptei împotriva corupției. Ne-am ”bucurat’” de o deplină nebăgare în seamă. Am cerut Comisiei ca în cadrul MCV să se pronunțe în legătura cu imixtiunea unor instituții din afara sistemului de justiție în actul de justiție propriu-zis, fenomenul justiției selective și șantajul sistematic exercitat de procurori asupra judecătorilor. În rapoartele MCV nu se spune nimic despre acestea. Magistrații care au acceptat să lucreze pe baza informațiilor și indicațiilor necunoscute acuzaților, au fost elogiați și chiar decorați de state membre ale UE. În același timp CEDO dă câștig de cauză cetățenilor români ”beneficiari” ai hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțe, care au decis la ordin.
Un astfel de caz este în aceste zile foarte mediatizat, căci aduce în atenția celor de bună credință, un abuz comis cu bună știință de un astfel de pseudoslujitor al justiției. I-au fost răpiți unui om 12 ani din viață fără să se facă vinovat de nimic. CEDO a decis că procesul său a fost inechitabil. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că omul este nevinovat. Dar poate cineva compensa în vreun mod un ceas, o clipă, răpite din viața unui om ? Poate răspunde cineva de la Bruxelles, de la Veneția ori de la Cotroceni la această întrebare?
Nu intenționez să devin patetic, dar trebuie să atenționez asupra faptului că acest caz nu este singular. Și nu este de mirare! Iată că Parchetul General prezintă dovada ținerii sub control cu dosare penale a judecătorilor și chiar a unor procurori, afirmând că în perioada 01.09.2002 – 11.10.2018, un număr de 5151 dosare penale, având ca obiect infracțiuni ce ar fi fost săvârșite de magistrați, au fost soluționate de DNA. Putem aprecia câți magistrați sunt în cele 5151 dosare penale, dacă doar în cele 1965 de cauze soluționate în perioada 2014-2018 erau vizați 3420 de judecători și procurori.
Ce să mai vorbim despre faptul că procurorul general a ținut la saltea protocoalele secrete încheiate de procuratură, despre care pretinde că nu aduc încălcare legilor în vigoare, dar mai ales protocolul care-i poartă semnătura, încheiat după numirea sa în funcție și care i-a asigurat calitatea de complice la abuzurile făcute de unii procurori. Sunt toate acestea doar o parte din intolerabilele cauze care au motivat intervenția legiuitorului cu privire la Legile justiției. Acele legi asupra cărora Președintele României, cel care nu cunoaște, pentru că nu l-a interesat, conform propriilor declarații, nici chestiunea protocoalelor nici acțiunile imputabile procurorului general, acele legi asupra cărora Domnia sa cere să se reia procesul legislativ, pentru că acele legi ne lasă să întrezărim posibilitatea revenirii la normalitate în lumea justiției românești. Acele legi, care au indus îngrijorare celor care au motive, să nu se bucure de viitoarea președinție a României la Consiliul Europei. Toate acestea au constituit oare subiect de analiză pentru experții Comisiei de la Veneția ?
În aceste condiții, ne mai putem imagina oare că răspunsul premierului României, adresat întrebărilor dlui Timmermans va aduce, în sfârșit, lămurire celor nedumeriți dar teribil de îngrijorați? Putem să nădăjduim acest lucru în condițiile în care, paradoxal, comisarul pe Justiție al UE, dna Vera Jurova, care a trăit pe proprie persoană abuzuri ale justiției în țara sa, vorbim chiar de încarcerare, este unul dintre cei mai vocali critici ai modificărilor din justiție în Romania?
Doamnelor și Domnilor, Constituția României, ca de altfel toate constituțiile statelor membre ale UE, prevede o procedură legislativă care nu include avizul Comisiei de la Veneția. Dacă România a ținut și va continua să țină cont de opiniile acesteia este pentru că are încredere în experiența și expertiza ei. Dar, pentru că atunci când am ales să devenim membri ai UE, noi înșine ne-am redefinit în context european, suntem îndreptățiți să cerem ca instituțiile europene să înțeleagă și să respecte interesele României în Europa.”

Comentarii Facebook

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.