De la predicatori la șamani, de la Dalai Lama la Papa de la Roma, lumea e plină de rețete, de lucruri pe care trebuie să le faci. Toate sunt bune și frumoase, adevărate șosele spre fericire, și, aparent, se află în totalitate la îndemâna ta, cu condiția să faci un lucru banal. Cel mai înfricoșător este momentul în care vrei să faci acel lucru și descoperi că nimeni nu știe să-l facă, cel puțin nu în felul în care ar trebui el făcut.
Mondializarea nu este altceva decât un nou efect Babel, de data asta la nivel planetar, în care populațiile despărțite brutal prin înmulțirea limbajelor de comunicare prin voință divină sunt obligate să învețe să trăiască împreună de voința zeului profit. Indiferent dacă sute de ani, uneori mii de ani, populațiile au învățat să-și respecte tradițiile, limba și cultura, mileniul trei schimbă macazul și ne impune să uităm toate acestea dacă vrem… oare știm măcar unii dintre noi ce vrem? Mai există utilitate pentru studierea limbii materne sau pentru învățarea istoriei locurilor și neamului din care provii, mai are sens studierea filosofiei într-o lume în care adevărul a încetat definitiv să fie obiectiv, pliindu-se obedient pe subiectivismele noastre? Iată câteva întrebări pe care ar trebui să vi le puneți și la care să găsiți răspunsuri în caz că mai doriți să aveți personalitate. Istoria lumii mai conține încă o cărare de firimituri care ne-ar putea duce către OMUL creat de divinitate, firimituri prea tari pentru a putea fi distruse de vreme. Indiferent dacă acestea se numesc Ghandi sau Țuțea, Eliade sau Iorga, și lista s-ar putea întinde pe multe pagini, în înțelepciunea lor puteți găsi poarta prin care să treceți, fiecare la timpul său, din lumea minciunii în cea a adevărului. Nu va fi ușor, istoria abundând de exemple despre cei ce-au murit pe altarele credinței lor ca să nu se plece credinței altora.
În jurul nostru zeul profit ne ia apele, pădurile și câmpiile, ne seacă lacurile, distruge metru cu metru Creația. Ne vom trezi oare la timp ca să ne salvăm planeta?
Lasa un raspuns